Bilka, Wetterbest și Impro: cel mai scump producător de acoperișuri metalice este singurul cu profit

Bilka este cel mai mare producător de acoperișuri metalice din România și, în același timp, cel mai scump dintre primii trei. În 2025 a fost și singurul dintre ei care a încheiat anul pe profit, în timp ce Wetterbest a încheiat al treilea an la rând pe pierdere, iar Impro a ajuns de la 119 angajați la 3.

Pe scurt. Bilka a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei și un profit net de 202,7 milioane de lei, iar prețul afișat pentru țigla ei metalică era în august cu 22–27% mai mare decât cel al produsului echivalent Wetterbest, la aceeași grosime a tablei.

Compania și-a construit marja prin investiții în fabrici, prin garanția oferită și prin campanii la televizor. Durabilitatea pe care o susține prin garanția de 30 de ani lipsește însă din prima frază de pe site, iar căutările arată că numele ei nu a devenit cuvântul categoriei.

Episodul acesta din seria SIGNAL TEST™ continuă grila folosită la Aqua Carpatica, Borsec și Dorna și la Tesla, BYD și Mercedes-Benz. Analizăm trei companii din aceeași categorie după aceleași criterii: bilanțurile depuse, prețurile afișate și ceea ce reține piața despre ele. Urmărim cine domină categoria, cine câștigă bani și unde apare diferența dintre poziția în piață și profitabilitate.

Cine sunt primii trei producători de acoperișuri metalice din România?

Primii trei producători de acoperișuri metalice din România, așa cum sunt prezentați în presa economică, sunt Bilka, Wetterbest și Impro. Piața lor a ajuns la 677 de milioane de euro în 2023, față de 315 milioane de euro în 2021, potrivit Ziarului Financiar, iar Bilka avea atunci o cotă de piață de 33%.

Aceeași sursă arată că primii zece producători au cumulat 2,6 miliarde de lei în 2023, cu 5,2% mai puțin decât în anul anterior. Piața a crescut puternic față de 2021, însă în 2023 vânzările primilor zece producători au început să scadă. În această perioadă de încetinire, rezultatele celor trei companii au început să evolueze diferit.

Bilka a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei și un profit net de 202,7 milioane de lei, cu 824 de angajați, potrivit Profit.ro. Termene.ro confirmă creșterea profitului cu aproape 39% față de 2024.

Wetterbest a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 300,1 milioane de lei, în scădere cu 7,9%, o pierdere de 1,7 milioane de lei și 268 de angajați, potrivit bilanțului afișat de Listafirme.ro. A fost al treilea an consecutiv pe pierdere pentru Wetterbest.

Impro a înregistrat cea mai puternică scădere. Cifra de afaceri a coborât de la 223,8 milioane de lei în 2024 la 4,7 milioane de lei în 2025, iar numărul de angajați a scăzut de la 119 la 3, potrivit bilanțului Impro din 2025.

Sursele publice consultate nu explică de ce, așa că analiza folosește doar cifrele, fără să le atribuie o cauză.

Tabelul de mai jos compară cele trei companii după aceiași indicatori. Am calculat marja netă împărțind profitul net la cifra de afaceri, folosind valorile raportate de sursele citate. Pentru 2021 și 2024 sursa comună este BizBrașov, iar pentru Bilka în 2024 este Termene.ro.

În 2021 toate trei erau profitabile. Din 2023 încoace, doar una a rămas profitabilă trei ani la rând, iar diferența de marjă dintre Bilka și Wetterbest a ajuns la aproximativ 13,2 puncte procentuale în 2025, după 12,5 puncte în 2024.

De ce este Bilka singura profitabilă dintre primii trei?

Bilka este singura profitabilă dintre primii trei pentru că vinde mai scump și își păstrează marja când piața încetinește, în timp ce concurenții ei direcți au intrat pe pierdere.

O diferență de marjă menținută trei ani la rând este un semnal clasic al puterii de preț. Este unul dintre indicatorii pe care îi urmărim când analizăm poziționarea unei companii.

Caseta roșie arată singura marjă pozitivă din comparație. Celelalte două ilustrează situația unei piețe în care doi dintre cei trei mari producători nu mai câștigă bani. Pierderile repetate, în ciuda unui volum mare de vânzări, arată în bilanț ca efectele unui război al prețurilor, chiar și atunci când nimeni nu îl declară.

Aici trebuie precizată o limită a analizei. Analiza nu poate afirma că Wetterbest sau Impro au ales să concureze pe preț, pentru că nu avem nicio declarație a conducerii lor și nicio campanie de preț documentată. Corelația dintre un preț mai mic și o marjă negativă nu dovedește că aceasta a fost strategia aleasă.

Mai trebuie spus că avem doar marja netă agregată, nu marja brută pe produs. Concluzia se bazează, așadar, pe rezultatul întregii companii, care include și costurile de finanțare, investițiile și eventualele evenimente din afara activității de bază. Chiar și cu această rezervă, trei ani la rând de marjă pozitivă în timp ce concurenții pierd nu se explică prin noroc.

Am scris pe larg despre mecanismul acesta în articolul despre războiul prețurilor. Pe scurt, într-o categorie în care produsele arată la fel, cumpărătorul compară prețurile, iar compania care ieftinește produsele ca să mențină volumul de vânzări pierde întâi marja și apoi capacitatea de a investi.

Cât de scumpă este țigla metalică Bilka față de Wetterbest?

În august 2026, țigla metalică Bilka avea un preț afișat cu 22–27% mai mare decât produsul echivalent Wetterbest, la aceeași grosime a tablei. Modelul Bilka Clasic Lucios de 0,40 mm costa 36,57 lei pe metru pătrat pe Tigla-online.ro, iar produsul echivalent Wetterbest era afișat la un preț între 28,70 și 29,89 lei pe metru pătrat.

Prețul Wetterbest a fost preluat dintr-un fragment afișat în rezultatele căutării pentru pagina Leroy Merlin, deoarece pagina nu a permis accesul direct pentru citire. Comparația acoperă un singur produs și un singur moment, deci nu descrie întreaga gamă a celor două companii. Chiar și așa, compania care cere mai mult este singura care câștigă.

Contează însă relația dintre preț și profit. Pe piața materialelor de construcții, presupunerea obișnuită este că un preț mai mic aduce mai multe vânzări, iar volumul aduce profitul. La Bilka vedem situația inversă: un preț mai mare și o marjă pozitivă, în timp ce concurentul mai ieftin vinde mai puțin și pierde.

Am văzut același tipar în prima analiză din serie, unde Aqua Carpatica vindea cu 24% mai scump decât Borsec și avea o marjă de trei ori mai mare.

Prețul mai mare a fost semnul că piața plătește pentru ceva ce recunoaște. Mai multe despre cum se construiește o astfel de poziție găsești în ghidul nostru despre strategia de preț.

Cum a ieșit Bilka din bătălia prețului mic?

Bilka a ieșit din bătălia prețului mic printr-o serie de decizii a căror succesiune se vede în date. Reorientarea a început în 2009. În 2017, compania a cumpărat o platformă industrială și a lansat o campanie națională, iar în 2023 a finalizat fabrica nouă. Garanția de 30 de ani completează aceste investiții: ca să o oferi, trebuie să ai un produs care să o poată susține.

Horațiu Țepeș, fondatorul companiei, a povestit pentru ZF că în 2009, când „a început bătălia prețului cel mai mic”, conducerea a înțeles că îi trebuie „o altă abordare”. Momentul de criză a fost cel în care compania a ales să nu coboare prețul.

Această succesiune ilustrează principiul pe care Codexul nostru îl numește infrastructura înainte de marketing. Ideea este că, de multe ori, ceea ce pare o problemă de marketing ascunde lipsuri în infrastructura companiei. Marketingul construit pe o bază slabă consumă bani fără să rezolve problema. Bilka a construit întâi capacitatea, apoi a vorbit despre ea la scară națională.

Aceeași ordine apare și în felul în care a fost comunicată durata. O garanție de 30 de ani poate costa mult dacă produsul nu rezistă. Compania a început, așadar, să vorbească despre durată după ce avea capacitatea să susțină această promisiune. Mesajul a venit după dovadă, iar asta explică de ce poziția de preț a rezistat când piața a încetinit.

Investiția nu a fost mică pentru o companie românească din această categorie. Platforma industrială a costat 5,56 milioane de euro în 2017, iar fabrica de panouri termoizolante finalizată în 2023 a costat 35 de milioane de euro, potrivit aceluiași interviu din ZF.

Campania națională la televizor și la radio din 2017 vorbea despre o durată de viață de minimum 60 de ani.

Pentru un fondator, lecția acestei secțiuni este că puterea de preț se construiește în fabrică înainte să se vadă în reclamă. O campanie care promite durabilitate fără o garanție care să o susțină ar fi adăugat doar un cost, fără să justifice un preț mai mare.

Ce cuvânt deține Bilka în mintea cumpărătorului?

Atributul pe care Bilka îl comunică este durata: 60 de ani de viață utilă declarată și 30 de ani de garanție. Pe site, compania scrie că „acoperișul BILKA tot ca acum va arăta” peste 60 de ani și afișează „Garanție până la 30 ani”, potrivit paginii principale bilka.ro.

Am evaluat cât de puternic este asociată Bilka cu acest cuvânt astăzi, folosind cinci criterii, notate de la 1 la 5. Scorul urmărește cât de bine este comunicat și legat de brand atributul pe care compania îl are deja.

Tabelul arată unde stă problema. Bilka are o dovadă foarte puternică: o garanție publicată și cumpărători care acceptă să plătească mai mult. Scorul scade însă acolo unde durata ar trebui să devină o asociere clară cu numele companiei. Argumentul rămâne în pagina de garanție, în loc să apară în mesajul principal al brandului.

Codexul nostru include un pilon dedicat acestei legături, atribut central în naming. Principiul cere ca atributul sau beneficiul să fie asociat cu numele brandului, astfel încât numele însuși să evoce acel avantaj. Asocierea trebuie apoi întărită prin sloganul companiei și prin numele produselor. Volvo a construit această legătură cu siguranța, iar numele a ajuns să fie asociat cu ea.

La Bilka, această legătură nu este clară încă de la primul pas. Numele nu spune nimic despre durată, sloganul descrie categoria, iar produsele poartă nume de model. De aceea cumpărătorul reține „acoperiș bun” în loc de „acoperișul care ține 60 de ani”, chiar dacă dovada pentru a doua formulare există.

De ce nu se vede durata în prima frază de pe site?

Prima frază de pe site-ul Bilka este „Producător Sisteme Complete pentru Acoperiș”. Aceeași frază ar putea apărea pe site-ul oricărui producător din categorie, fără să fie falsă. Prin urmare, nu spune ce o diferențiază pe Bilka. Durata apare pe site, însă mai jos, după ce cumpărătorul a citit deja același tip de prezentare pe care îl găsește și la concurenți.

Testul concurentului de mai sus este cel pe care îl aplicăm pe orice site, iar la Bilka rezultatul este clar. Prima frază pe care o vede cumpărătorul nu pune în valoare avantajele construite de companie. Afirmația „liderul pieței”, care urmează, indică o poziție în clasament. O poate revendica orice companie care ajunge pe primul loc.

Codexul are și un pilon care descrie exact această situație, dovada există deja, dar nu este comunicată. Ideea este că, în majoritatea companiilor mature, avantajul care le poate diferenția există deja, dar nu este folosit în comunicare. Munca începe prin a-l identifica și a-l face vizibil.

Am văzut același tipar în auditurile noastre, unde dovada era mai puternică decât orice mesaj nou.

La Bilka, argumentele există deja: garanția de 30 de ani, cei 60 de ani de viață declarată și prețul mai mare pe care cumpărătorii îl acceptă. Lipsește doar mutarea ei în locul unde cumpărătorul o vede primul, acolo unde acum apare o descriere generală a activității.

Pentru un cumpărător care alege un acoperiș, ordinea lecturii contează mai mult decât pare. Omul deschide pagina, citește prima frază și compară cu ce a văzut la ceilalți. Dacă prima frază este aceeași peste tot, comparația ajunge automat la preț, iar Bilka trebuie să își apere prețul mai mare cu argumente pe care cumpărătorul le găsește abia mai jos.

Ce arată căutările despre proprietatea cognitivă a Bilka?

Căutările arată că Bilka este liderul categoriei, dar numele ei nu a devenit cuvântul cu care oamenii caută categoria. Potrivit datelor DataForSEO din august 2026, „bilka” se caută în medie de 8.100 de ori pe lună, iar „țiglă metalică” de 4.400 de ori, Așadar, numele brandului are un volum de căutări de aproximativ 1,8 ori mai mare decât termenul de categorie.

Pentru a înțelege mai bine proporțiile, putem compara aceste valori cu cele din bricolaj. „Dedeman” se caută de aproximativ un milion de ori pe lună, de circa 230 de ori mai des decât „bricolaj”, care are tot 4.400 de căutări, potrivit acelorași date DataForSEO. Dedeman a devenit cuvântul categoriei, iar Bilka a rămas liderul ei.

Bara aproape invizibilă a Bilka ilustrează cât mai are de parcurs până când numele ajunge să înlocuiască termenul de categorie. Diferența rămâne mare chiar și în cazul liderului pieței. Pilonul central al Codexului, proprietatea cognitivă, urmărește ca brandul să fie prima asociere din mintea cumpărătorului atunci când apare nevoia. În acel moment, omul ar trebui să se gândească direct la companie, fără să înceapă căutarea de la zero.

Am testat și un model de limbaj fără acces la internet, în august 2026. Întrebat despre Bilka, modelul a răspuns că „este asociată cu soluții de acoperișuri metalice și produse de construcții durabile”, Cu alte cuvinte, a descris categoria și a adăugat un adjectiv generic. Durata nu a apărut ca semn distinctiv, deși este exact ce comunică Bilka.

La a doua întrebare, despre companii românești cunoscute pentru brand și nu pentru preț, modelul nu a numit spontan nicio companie cu capital privat românesc. A răspuns cu Dacia, BCR și Romgaz, iar Dacia a fost descrisă prin „accesibile”, adică tot prin preț.

Un model AI repetă ce a citit cel mai des despre o companie, deci răspunsul lui este o oglindă a comunicării publice.

Ahrefs indică pentru „bilka” 2.800 de căutări lunare și pentru „țiglă metalică” 4.700, la consultarea datelor din octombrie 2026. Instrumentele indică volume diferite pentru căutările de brand, însă în ambele surse căutările pentru Bilka rămân apropiate, ca ordin de mărime, de cele pentru categorie, foarte departe de raportul lui Dedeman. Detaliem pe larg această metodă în articolul despre proprietatea cognitivă.

De ce contează cuvântul într-o categorie în care cumperi o dată în viață?

Un acoperiș se cumpără o dată la câteva zeci de ani, așa că nu există cumpărări repetate care să îi amintească omului de brand între două decizii. Când cumperi atât de rar, ai nevoie de o idee simplă, clar legată de numele brandului, pe care să o reții între două decizii. Lipsesc cumpărările repetate care ar putea întări această asociere.

În analizele noastre urmărim legătura dintre un mesaj clar, ușurința cu care este reținut, încredere și conversie. Împreună, acestea pot reduce costul de achiziție a unui client. Bilka are o dovadă clară, pentru că garanția poate fi verificată. Ancora de memorie este însă o cifră dintr-o reclamă din 2017, iar numele nu este legat clar de ideea de durată.

Consecința se vede în costuri. Fără un cuvânt care să rămână în mintea cumpărătorului, fiecare ciclu de cumpărare reîncepe evaluarea de la zero. Avantajul câștigat cu fabrica și cu garanția trebuie plătit din nou în publicitate la fiecare val de cumpărători, în loc să se acumuleze de la un an la altul.

Prezența Bilka în clasamentele de valoare de brand este, la rândul ei, discontinuă. Compania a fost pe locul 49 în clasamentul Brand Finance din 2020, a ieșit în 2021 și a reintrat în 2022 cu o valoare de brand de 20 de milioane de euro, potrivit comunicatului Brand Finance. Un brand care deține un cuvânt nu intră și iese dintr-un clasament.

Pentru un fondator dintr-o categorie în care se cumpără rar, întrebarea practică este ce rămâne în mintea omului între două decizii care pot fi la ani distanță. Dacă răspunsul este doar numele, fără un sens atașat, următoarea decizie începe tot de la preț.

Este Bilka un caz izolat printre companiile românești?

Bilka nu este un caz izolat, iar două companii românești din alte categorii ilustrează două moduri de a construi o poziție puternică. Dedeman este exemplul în care numele a devenit cuvântul categoriei, iar Cris-Tim este exemplul în care investiția în brand a avut un cost asumat și declarat public.

Dedeman a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 13,16 miliarde de lei și un profit net de 1,635 miliarde de lei, potrivit Termene.ro, adică o marjă netă de 12,43%. Pentru comparație, în 2024 Leroy Merlin a avut o marjă de 4,36%, iar Hornbach de aproximativ 2,36%, potrivit Economedia.

Brand Finance pune Dedeman pe locul 5 în clasamentul național din 2025, cu 494 de milioane de euro, fiind cel mai valoros brand deținut integral de acționari români, potrivit Romania Insider. Sloganul „Dedicat planurilor tale” vorbește despre proiectul cumpărătorului, iar căutările arată că numele a înlocuit categoria în limbajul oamenilor.

Cris-Tim a raportat pentru 2025 venituri de 1,16 miliarde de lei și un profit net de 110 milioane de lei, potrivit ZF, într-o categorie în care mărcile private ale retailerilor pun permanent presiune pe preț. În același an, Caroli Foods Group a raportat o pierdere de 22 de milioane de lei, potrivit Risco.

Pentru această analiză, cel mai relevant detaliu despre Cris-Tim este costul asumat al deciziei de brand. În 2017, la extinderea gamei „Eticheta Curată”, Radu Timiș a spus public, potrivit Retailers.ro, că „ne asumăm că putem pierde cu asta peste jumătate din profitabilitate”.

Trebuie făcută însă o precizare despre mărcile private. Cris-Tim produce și pentru retaileri, printr-o fabrică dedicată, și are în portofoliu brandul de intrare Alpina. Compania și-a construit o ofertă care depășește concurența prin preț, păstrând totodată și segmentul mai accesibil.

Tot din cifrele Risco reiese că Fox Com Serv, un alt producător de mezeluri, a avut cea mai mare marjă din top 5 în 2025, de 15,7%, deci liderul de vânzări nu este automat cel mai eficient.

Cum se vede poziția Bilka pe cele patru niveluri ale analizei?

Poziția Bilka poate fi analizată pe cele patru niveluri ale metodologiei noastre, de la performanță la poziționare. Compania are rezultate bune în zonele care cer investiții și timp: infrastructură, ofertă și distribuție. Avantajul este însă mai puțin clar în poziționare, acolo unde durata ar trebui să devină o idee asociată direct cu numele brandului.

La nivelul L1, Bilka are tot ce îi trebuie: două investiții industriale majore, o campanie națională și o treime din piață. La nivelul L2, oferta este clară și prețul este susținut de marjă, ceea ce înseamnă că cumpărătorii acceptă acest nivel de preț. Pe primele două niveluri, Bilka a făcut tot ce trebuia făcut.

La nivelul L3, cel al modului în care AI-ul descrie compania, apare prima fisură. Modelul de limbaj repetă descrierea de categorie, pentru că exact asta citește cel mai des despre Bilka. La nivelul L4, fisura devine vizibilă în nume, în slogan și în prima frază de pe site.

Interpretarea noastră este că Bilka și-a construit o poziție puternică, dar mai are de lucru pentru a o exprima clar în comunicare. Compania a construit tot ce trebuia construit înainte de marketing și a câștigat marja. Ce nu a făcut încă este să transforme durata dintr-un argument de produs într-o asociere clară cu brandul.

Ce ar face UNRIVALS pentru Bilka?

Am face o singură schimbare: am aduce durata din pagina de garanție în prima frază pe care o citește cumpărătorul. Sloganul care descrie categoria ar fi înlocuit cu o formulare care exprimă acest avantaj. Durata ar deveni apoi argumentul central al comunicării despre produs, de la pagina principală până la eticheta din depozit.

Schimbarea nu cere o campanie nouă și nici un buget nou. Folosește aceeași dovadă, prezentată mai devreme și într-o formă mai ușor de reținut. Avantajele pe care Bilka le are deja în piață, adică prețul, garanția, capacitatea industrială și prezența la televizor, cer investiții și efort continuu. Asocierea numelui cu durata, avantajul care s-ar întări în timp, rămâne încă nefolosită.

Investițiile în oțel, în garanție și în televiziune au costuri, iar efectele lor se consumă în timp. Asocierea cu un cuvânt clar cere și ea investiție, dar se poate întări de la un an la altul. Fiecare cumpărător care o reține o poate transmite mai departe, fără un cost nou pentru companie.

Nu am recomanda nicio schimbare de nume. „Bilka” are o treime din piață, douăsprezece mărci înregistrate și aproape două decenii de investiție în notorietate. Introducerea unui nume nou ar pierde mai mult din notorietatea acumulată decât ar câștiga, deci atributul se atașează numelui existent, fără să îl înlocuiască.

Schimbarea poate fi testată, iar rezultatele pot fi măsurate cu un cost mic. După mutarea duratei în prima frază, raportul dintre căutările de brand și cele de categorie și descrierea pe care o dau modelele AI ar trebui să se schimbe în câteva luni. Dacă nu se schimbă, formularea aleasă nu a prins și trebuie căutată alta, înainte de orice buget de campanie.

Cum aplici testul Bilka pe compania ta?

Testul Bilka poate fi aplicat oricărei companii care are deja o dovadă și nu o folosește în prima frază. Notează avantajul pe care tu îl poți demonstra, iar concurenții tăi nu, apoi deschide prima pagină a site-ului tău și caută-l în prima frază pe care o citește un vizitator.

Dacă dovada apare doar mai jos, într-o broșură sau în oferta de preț, cumpărătorul tău citește întâi aceeași frază pe care o citește la toți ceilalți. Comparația lui pornește atunci de la preț, iar tu trebuie să îți aperi prețul cu argumente pe care el le găsește abia după ce a început să compare.

Al doilea pas este să verifici cum caută oamenii categoria ta. Notează de câte ori pe lună se caută numele companiei tale și de câte ori se caută categoria, folosind un instrument de cuvinte-cheie. Raportul dintre cele două îți arată dacă numele tău a început să înlocuiască categoria sau dacă ai rămas doar unul dintre răspunsuri.

Al treilea pas este să întrebi un model AI, fără acces la internet, ce știe despre compania ta. Dacă răspunsul descrie categoria plus un adjectiv generic, comunicarea ta publică nu a creat încă o asociere clară cu acel atribut. Modelul îți arată ce a reținut piața, nu ce crezi tu că ai comunicat.

Dacă vrei să vezi exercițiul făcut din afară, pe cifrele publice ale companiei tale, poți cere un diagnostic de brand, care îți dă în două minute un scor de la 0 la 100. Metoda auditului complet este descrisă pe larg în articolul despre auditul de marketing de pe B2B Strategy.

Ce limite au datele din această analiză?

Din analiză lipsesc câteva date importante. Le precizăm aici, pentru că fiecare dintre ele limitează concluziile pe care le putem trage. Nu avem o analiză a comunicării publice a Wetterbest și a Impro, deci testul concurentului s-a făcut doar pe site-ul Bilka, iar scorul pentru criteriul „liber în piață” rămâne o interpretare pe date incomplete.

Nu avem nici garanțiile oferite de Wetterbest și de Impro, deci nu putem spune dacă cei 30 de ani sunt un prag al categoriei sau un diferențiator real. Prețul Wetterbest a fost preluat dintr-un fragment al rezultatelor căutării, fără acces direct la pagină. Diferența de 22–27% nu a fost, așadar, verificată direct pe site-ul comerciantului.

Cota de piață de 33% vine din Ziarul Financiar, care definește și piața totală. Dacă am împărți cifra de afaceri Bilka din 2023 la piața din aceeași sursă, ar ieși 36,3%, însă calculul ar putea compara două baze diferite: cifra totală de afaceri a companiei și vânzările din segmentul acoperișurilor.

Am păstrat cifra sursei, pentru că folosește aceeași definiție a pieței.

Cea mai recentă declarație a conducerii Bilka despre poziționarea de preț pe care am găsit-o este cea din 2009, deci nu putem afirma nimic despre intenția actuală a companiei. Toate cifrele din articol au fost consultate între 26 și 27 august 2026, iar volumele de căutare acoperă perioada august 2025 până în iulie 2026.

Întrebări frecvente

Care este cel mai mare producător de acoperișuri metalice din România?

Bilka este cel mai mare producător de acoperișuri metalice din România, cu 33% din piață în 2023, potrivit Ziarului Financiar. În 2025 a raportat o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei și un profit net de 202,7 milioane de lei, cu 824 de angajați.

De ce este țigla metalică Bilka mai scumpă decât Wetterbest?

Prețul mai mare reflectă poziția pe care Bilka a construit-o în jurul durabilității, susținută de o garanție de până la 30 de ani și de investiții industriale de peste 40 de milioane de euro. În august 2026, pentru aceeași grosime a tablei, prețul afișat era cu 22–27% mai mare decât cel al produsului echivalent Wetterbest. Comparația privește un singur produs.

A fost Wetterbest pe profit în 2025?

Nu. Wetterbest a încheiat 2025 cu o pierdere de 1,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 300,1 milioane de lei, potrivit bilanțului afișat de Listafirme.ro. A fost al treilea an consecutiv pe pierdere, după 2023 și 2024.

Ce s-a întâmplat cu Impro în 2025?

Impro a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, față de 223,8 milioane de lei în 2024, și 3 angajați, față de 119. Sursele publice consultate la 27 august 2026 nu explică motivul, iar analiza nu îi atribuie o cauză.

Ce poate învăța un fondator din cazul Bilka?

Infrastructura te poate ajuta să obții o marjă bună, iar o idee clară, asociată cu numele brandului, te ajută să o aperi în timp. Într-o categorie în care omul cumpără rar, dovada pe care o ai deja trebuie mutată în prima frază pe care o citește cumpărătorul, pentru ca omul să aibă un motiv clar să te rețină între două decizii de cumpărare.